Recomandarile IMPALA pentru cel de-al doilea val Covid

Evaluarea situatiei si proiectii in viitor

Noua luni dupa declansarea crizei Covid-19, cu majoritatea Europei in stagii diferite ale celui de-al doilea val de carantinari si in asteptarea relaxarii graduale, Grupul de lucru IMPALA’s Covid-19 a lansat un nou apel la actiune.

Sustinerea targetata si coordonarea capata din nou importanta pe masura ce restrictiile sunt ridicate gradual si incepe sa apara optimismul in legatura cu limitarea raspandirii Covid-19 si in anul urmator. Sectoare cum este muzica vor fi ultimele care vor iesi din criza si vor simti impactul direct asupra veniturilor multi ani de aici incolo, chiar daca un potential al treilea val nu va mai veni.

Cu pietele Europene pregatindu-se pentru un declin serios, IMPALA cere o extindere urgenta a masurilor de ameliorare a efectelor crizei, incluzand sustinere graduala pe o perioada de 5 ani si 6% pentru cultura in toate bugetele nationale si Europene pentru recuperare sau de orice alta natura.

Mai mult, IMPALA doreste raportari clare pentru a putea estimadaca ajutorul este suficient, dar si un raspuns mai coordonat al intregii Europe in ce priveste masurile de sanatate si mobilitate.

Consolidarea drepturilor este unul din punctele principale de interes in recomandarile IMPALA. Implementarea rapida a directivei de copyright in UE si pastrarea textului Articolului 17 este o prioritate de top,pentru a preveni aparitia mai multor decalari. Comentarea recentei decizii a curtii de justitie a UE in legatura cu drepturile de comunicare publica si tarile terte este de asemenea importanta, pentru a opri indepartarea fondurilor de artistii si producatorii europeni. O alta decizie care de refera la drepturile de radiodifuzare trebuie luata in acelasi sens.

In final, IMPALA isi indreapta atentia catre media online si offline pentru a creste diversitatea in muzica si cere factorilor de decizie sa indeparteze barierele pentru inovatie si sustinerea regenerarii. TVA-ul pe concerte, streaming-uri live si vanzarile din magazinele de muzica sunt subiecte specifice in acest caz.

Cu industria muzicala Europeana raspunzatoare pentru 2 millione de locuri de munca si €81.9mld Valoare Adaugata Bruta, recomandarile IMPALA sunt o investitie in recuperarea Europei.

Directorul Executiv al IMPALA, Helen Smith a declarat: “Obiectivul apelului IMPALA este sa evaluam situatia si  sa privim in viitor. Acest lucru este esential pentru a inspira generatiile viitoare de artisti si profesionisti sa-si urmeze pasiunea si sa contribuie la diversitatea si cresterea Europei.”

Francesca Trainini, Directroul General al IMPALA si Vicepresedintele asociatiei italiene PMI a adaugat: “Industriile culturale si creative au fost recunoscute ca ecosistem prioritar si cultura a primit un sprijin luna trecuta cu o jumatate de milard de euro adaugati la finantatea propusa in bugetul UE. Acestea sunt recomandarile IMPALA de a construi pe aceasta baza.”

Recomadarile IMPALA pot fi accesate aici si mai jos

1. EXTINDEREA MASURILOR DE CRIZA SI CONSTRUIREA UNEI STRATEGII AMBITIOASE PE 5 ANI IN JURUL PROPUNERII DE A ALOCA 6% PENTRU CULTURA.

Sectorul muzical este unul dintre cele mai grav lovite de criza si va fi printre ultimele care va iesi. Chiar si pietele traditional puternice prevad declinuri masive. In ciuda faptului ca restrictiile incep sa fie ridicate si ca apar solutii medicale pe termen lung, criza se acumuleaza si impactul asupra economiei muzicale va fi resimtit ani de zile de aici incolo. Ca urmare a unei anume decelerari a efortului de sustinere, IMPALA ii indeamna pe factorii de decizie sa cerceteze situatia mai in amanunt. Recuperarea este despre a avea drepturi puternice si coerente. Accelerarea implementarii directivei de copyright si evitarea presiunii de a rescrie Articolul 17 este cruciala. In acelasi timp, anomalia din directiva de imprumut din 2006 revelata recent de curtea Europeana de Justitie trebuie remediata intrucat ii expune pe producatorii europeni, pe artisti si statele membre. Decizii ca cea luata in cazul RAAP si repertoriul SUA si de asemenea in cazul Atresmedia in ce priveste drepturile de radiodifuzare, sapa la radacina principiilor care stau la baza copyright-ului. Nu asa facem Europa cel mai bun spatiu pentru creatori.

• Toate masurile principale de combatere a crizei trebui reluate, nu numai pana la incetarea pandemiei, ci pana cand economia si-a revenit complet. Asta inseamna de asememnea gandirea unor planuri pe cinci ani, fara de care multi din sectorul muzical nu vor supravietui.
• Relaxarea maxima a regulilor de ajutor de stat trebuie extinsa pana la finalul lui 2025 pentru a permite o planificare a recuperarii si a unor instrumente de spriijin pe termen lung corespunzatoare cum ar fi creditul pentru taxe pentru IMM-uri care investesc in creatie.
• Toate tarile ar trebui sa-si rezerve 6% din planurile de recuperare si alte bugete pentru cultura – referinta ar trebui sa fie PIB-ul UE (mai mult de 4% fpentru industriile culturale si creative), cu o crestere de 50% pentru sectoarele prioritare.
• Transfer-ul de valoare ar trebui evitat. Articolul 17 din Directiva de copyright nu trebuie rescris in ghidurile Comisiei Europene si in legislatiile nationale si nu trebuie efectuata nici o abatere de la baza principiilor de copyright europene.  Asta inseamna nici un fel de schimbari bruste in regulile de radiodifuzare si copyright si nici un transfer al banilor europeni pentru comunicare publica catre tari non-UE care nu au drepturi domestice dupe decenii de reciprocitate.

2. MAI MULTA COORDONARE SI TRANSPARENTA PENTRU A NE ASIGURA CA SUSTINEREA MERGE CATRE CEI CARE AU CEA MAI MARE NEVOIE.

Masurile de suport sunt mai esentiale decat oricand, cu toate astea multi profesionisti si mici intreprinderi nu sunt acoperiti. Responsabilitatea si transparenta sunt necesare imediat. Nimeni nu trebuie lasat in urma. Recalificarea nu este o strategie de recuperare valida. Privim catre UE sa coordoneze ajutorul care sa reduca diferentele dintre tarile care isi sustin industriile culturale in mod adecvat, in timp ce altele treneaza acest proces. Lipsa de coordonare transfrontaliera curenta dar si cea din interiorul tarilor afecteaza de asemenea capacitatea de planificare a sectorului. Coordonarea este din ce in ce mai importanta pe masura ce restrictiile incep sa se ridice si tarile isi adopta strategii proprii. Chair daca cu totii speram sa ne indreptam catre solutii de sanatate care ar putea sa insemne reinceperea turneelor pan-europene, acest lucru va lua timp si va necesita o planificare coordonata. Este nevoie de structura si leadership pentru a demonstra sectoarelor culturale din Europa ca exista o strategie clara.

• Guvernele si UE trebuie sa masoare si sa raporteze public cine beneficiaza de sutinerea lor, pentru a asigura ca asistenta ajunge la cei care au nevoie de ea, si rapid.
• Conditiile de eligibilitate pentru schemele de ajutor trebuie revazute urgent pentru ca sa fie utile tuturor – liber profesionistilor, freelancer-ilor, micro-intreprinderilor etc.
• O abordare coordonata in ce priveste masurile de sanatate si mobilitatea este necesara pentru artisti, sali de spectacole si magazine de muzica, ca si pentru studiouri. Acest lucru este vital pentru vizibilitate si pentru a asigura spatii de lucru si modalitati de transport sigure pentru artisti si lucratorii culturali, ca si experiente in siguranta pentru fanii de muzica.
• Magazinele de muzica ar trebui recunoscute ca spatii de vanzare esentiale si ar trebui sa li se permita sa ramana deschise in timpul carantinelor, cu respectarea restrictiilor sanitare necesare.

3. CUM POATE SECTORUL SA-SI JOACE ROLUL SI CUM POT FI SPRIJINITI CEI CARE INOVEAZA IN TIMPUL CRIZEI

Sectorul muzical s-a dovedit a fi extrem de rezistent in perioada crizei, gasind noi modalitati de a produce muzica si de a o face disponibila, conectand oamenii si sporind starea de bine. Exista multe povesti de succes. De la campania Love Record Stores Campaign si finantari sectoriale, la patforma Bandcamp renuntand in mod regulat la comisionul propriu in beneficiul artistilor si scheme de granturi din zona digitala si din partea altor actori, exista numeroase initiative minunate care ilustreaza sentimentul de solidaritate si comunitate din interiorul sectorului muzical. Diversitatea este un bun de pret pentru Europa si trebuie promovata, la fel ca si sutenabilitatea. Criza a fost de asemenea oportunitatea pentru a accelera schimbarea si noile prioritati. Aceasta inovare trebuie sustinuta.

• Toata media online si offline trebuie sa aiba un pan specific pentru sustinerea muzicii locale si promovarea diversitatii pe toate canalele proprii.
• Diversitatea trebuie sa fie masurabila, cu tabele de scor si alte unelte implementate pentru a incuraja si promova initiativele locale pe termen lung, nu doar pe perioada crizei.
• Indepartarea barierelor catre potentialul sectorului de a inova si a se regenera este esentiala. De exemplu, TVA-ul pe live streams ar trebui sa fie egal cu cel de la concertele live si TVA-ul ar trebui suspendat atat pentru concerte cat si live stream-uri pe durata crizei, la fel si in cazul magazinelor de muzica.
• Proiectele de inovare si regenerare cum ar fi diversitatea si incluziunea, recuperarea ecologica, recuperarea culturala ar trebui prioritizate in granturile UE si nationale.

Despre IMPALA:

IMPALA a fost fondata in 2000 si acum reprezinta peste 5000 companii de muzica independente. 99% din companiile Europene de muzica sunt micro intreprinderi si IMM-uri si artisti care isi auto-produc muzica. Cunoscuti sub numele de independenti, ei sunt lideri mondiali in ce priveste inovarea su descoperirea de artisti si stiluri noi – ei produc mai mult de 80% din toate lansarile de muzica noua si sunt responsabili de 80% din locurile de munca ale sectorului. Misiunea IMPALA’ este sa dezvolte sectorul muzical independent intr-un mod sustenabil, sa intoarca o valoare mai mare catre artisti, sa promoveze diversitatea si antreprenoriatul, sa imbunatateasca accesul politic, sa inspire schimbarea si sa creasca accesul la finatare.